Cand ma gandesc cat de împătimita eram altă dată să scriu pe site tot ceea ce ma impresiona, bun sau rău, nu reuşesc sa inteleg de ce nu pot sa incep acum o marturisire publica.
Qui prodest, mă intreb mereu. Cui ii pasa că eu, Fortuna, am fost doua zile la Bucuresti, pe 7 si 8 noiembrie, si cum mi-am petrecut timpul acolo? Nu, precis nu intereseaza pe nimeni, decat pe amabila si generoasa mea gazdă, Viomama, ori ea ştie bine ce importanţă are pentru mine prietenia noastră, nu mai trebuie sa zugrăvesc pe site ideea asta.
Desi poate ar trebui sa intereseze pe cei care au nevoie de model de prietenie, caci aceasta e foarte greu de obţinut si mult mai greu de păstrat.
Ar mai putea sa intereseze faptul ca am avut norocul sa fiu invitată la un spectacol, Kabaret, în care dansa fiul balerin al gazdei mele, la Teatrul Nottara. O idee m-a fermecat la acest spectacol, aceea ca interpretarea unei orchestre impreună cu dirijarea ei , este asemenea unui spectacol de balet.L-ati vazut vreodata pe maestrul Celibidache dirijând Rapsodia Româna ? Priviti si spuneti daca nu-i o interpretare demna de un balerin de exceptie.Arta dirijării ca si interpretarile instrumentale pasionate sunt la fel de frumoase si de sugestive ca si niste capodopere de dans, asta cred ca vroia sa ne reveleze Beatrice Rancea, foastă Bleonţ, prin interpretarea ei, mimând, impreuna cu un grup de balerini, dirijarea si interpretarea unuifragment din Simfonia nr 6 a lui Ceaikovski , din spectacolul pe care l-am vazut la Teatrul Nottara alaltaieri seară.
Interesant pentru cineva din afara, ar mai putea fi faptul ca in timpul sejurului meu la Bucuresti am cunoscut partea artistica a familiei prietenei mele Viorela Olimpia Marinescu, alias Marylaadam, alias Viomama: fiul, Răzvan Marinescu, balerin la Opera din Bucuresti, sora- Liana Tugearu-, reputat critic de balet,
si cumnatul-maestrul Ion Tugearu-, cel mai mare balerin al tarii noastre , actualmente coregraf, de la care am avut inspiratia sa cer un autograf, caci nu se stie cand voi mai avea şansa să-l mai întâlnesc în realitate. Un moment istoric pentru mine acesta vizita, am cu ce sa ma laud si de aceea consemnez. Am fost foarte emotionata, ma purtam ca un copil care l-a vazut pe Mos Craciun, nici acum nu-mi vine sa cred ca am strans mana marelui balerin care a dansat la Balşoi Theater, la Munchen, la Lisabona si pe alte scene din toata lumea, semănând peste tot mândria de a fi român.
As vrea sa pot multumi prietenei mele pentru emotia artistica cu care m-a coplesit familia ei. Nu pot insa decat sa-mi promit ca voi insista pe lângă ea sa scrie istoria de familie pe care si-a propus-o, de la descendentul Adam Misckiewitz, poetul polonez, pana la nepotica Alexandra ce are inclinatii actoricesti.
Deocamdata i-am daruit floarea favorita de sezon. Pare satisfacuta de trecerea Furtunicii pe la ea, voi ce credeti, nu pare prea răvăşită, nu-i asa? :)
 |  Iata ce poate face Zang!De pus la" gazeta de perete" la rubrica: "Asa da!" Intr-adevar, doamna Viorica este o DOAMNA absolut deosebita, pt care si eu am o mare simpatie dublata de un si mai mare respect!  #6, 10.11.2010 - 16:26,  Conashu
|
fortuna | Sarut mina ! Eu abia acum am vazut blog-ul ! #5, 10.11.2010 - 16:01, bizonul
|
 | Am avut incredere in tine, am investit sentimente,si rezultatul e o prietenie foarte stransa.Daca oamenii ar sti sa citeasca suflete,sa se opreasca o clipa la chemarea instinctului!!!! Eu m-am oprit si te-am cules ca pe o floare.............. #4, 10.11.2010 - 12:02, Marylaadam
|
 | lasa..ca stii si sa razi..doar v-am vazut impreuna in eter...:) #3, 10.11.2010 - 11:10, relu76
|
 | v-ati intalnit... #2, 10.11.2010 - 05:47, ankame4u
|
| Frumos..sincer... #1, 10.11.2010 - 01:25, relu76
|
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu