miercuri, 19 august 2009

Sunt in razboi !

Sunt in razboi cu mine insami !
Cand vine vorba despre conflicte interioare cel mai folosit e termenul de lupta, lupta cu sine, lupta Eului inferior, cel dornic de satisfactii concrete palpabile, cu Eul superior, constiinta, cea care nu ne lasa sa calcam peste principii pentru a ne implini dorintele.
Acum insa nu e vorba de o lupta, ci de un cumul de lupte, un razboi in sine , cu mai multe fronturi, un razboi al constiintei care are nevoie de vise impotriva constiintei care intrevede ca visele propuse nu au sanse de implinire . Un razboi al trebuintelor superioare personale cu realitatea cruda a dependentei lor de altcineva decat de mine insami.
Caci acesta este conflictul principal, batalia cea mai importanta asta e : de ce nu pot trai linistita intr-o singuratate interioara deplina , de ce am nevoie de altcineva, de ce am nevoie de pereche ???
Unii cred ca daca ai copii ai destule preocupari pentru minte si suflet, nu mai ai alte cautari, nu mai ai alte nevoi decat cele legate de viata de zi cu zi si de cea legata de viitorul lor. Ei bine asta e o eroare, am prevazut de la inceput, dinainte de a-mi chema copiii pe lume : copiii iti dau un rost partial, iti preocupa doar o parte a fiintei tale, restul, cea mai mare parte trebuie preocupata cu altceva, restul pleaca in cautarea unui alt rost, un rost propriu, adanc si de lunga durata, chiar daca e un rost discontinuu, care te poate mobiliza uneori mai mult alteori se poate intrerupe.
Rostul acesta personal, diferit de rostul tau fata de copii , este visul despre care invatatii spun ca este vital pentru fiecare om.
Visul, cu alte cuvinte aspiratia, trebuintele superioare sau nazuinta, imparte oamenii in mai multe categorii , dar atat de multe categorii incat nu pot fi clasificate, eu cel putin nu ma voi incumeta la clasificarea lor.
Sunt oameni care vor un anumit fel de casa, altii care vor sa aiba o casa, indiferent cum ar fi aceea. Sunt altii care vor sa aiba o cariera, altii isi doresc un loc de munca , nu conteaza care ar fi acela. Sunt oameni care vor sa scrie o carte , altii doresc sa schimbe lumea. Unii vor sa aduca ceva nou omenirii altii viseaza sa o cucereasca. Aici e valabila zicatoarea cate bordeie atatea obicee, dar intr-un bordei sunt mai multi oameni, daca si in domeniul viselor ar fi cel putin doi oameni visele ar avea mai multe sanse sa fie realizate , asta e realitatea peste care nu pot sa trec atunci cand incerc sa-mi conturez visul, asta e cauza care ma face sa nu pot fi linistita in singuratatea mea interioara. Fara vis nu pot trai, categoric, dar nici sanse sa mi se implineasca nu am, tind spre un vis important, visul meu clintesc lumea spre inainte fie numai cu un milimetru, altfel nu-mi voi putea face datoria de om. Desigur lumea mea este inclusa in lumea larga fara pretentia de a o cuprinde in intregime. Lumea pe care vreau sa o imping spre inainte va avea dimensiunile dependente de puterea mea din timpul punctului culminant al intelepciunii mele, dar cu cat lumea aceea va fi mai mare cu atat satisfactia visului implinit va fi mai mare.
Exista doua achizitii mari pentru intelepciunea mea: aceea ca trebuie sa caut o alianta pentru visul meu si ca alianta aceea trebuie sa fie in acelasi sens cu el.
Deci, daca e sa caut , voi cauta omul care acelasi vis cu mine, acela de a schimba lumea fie si cu o masura infinitezimala !!!

Un comentariu:

  1. Ai un crez deosebit!
    Esti un suflet frumos! Sigur iti vei gasi sufletul pereche!
    Din tot sufletul, Noroc!

    RăspundețiȘtergere